Când vezi câţi idioţi sunt, te îngrijorezi! Asta spune Mircea Badea, un om pe care eu îl respect şi mai nou (nu ştiu cât de nou) cică e francomason. Ce, bă? Vrei să mă doară burta de la râs? Se aude că şi Adi Minune e mason. Domnilor, francomasoneria ar trebui să se transforme în romasoneria.
Fraţilor, voi aţi ajuns vreodată in ceea ce se numeşte "the weird part of youtube"? Eu ajung destul de des pe acolo, habar nu am cu ce referiri. Luând videoclipurile alea la rând, descopăr multe prostii şi informaţii greşite date de nişte melteni, că doar na... cine-ar mai fi în stare de aşa ceva? Descopăr filmuleţe despre iad, religii, fantoma lu nea' Gigi şi epicul filmuleţ în care Badea e acuzat de masonerie. Prin comentarii... ce să vă spun? Nişte superstiţioşi care se cruceau pe acolo. Cum poţi acuza un om că face semul ăla cu două degete? Doamne, după câte ştiţi, Mircea ascultă rock, nu ca toţi nespălaţii cu manele şi muzică de prost gust de pe pro fm. Dar asta e altă discuţie. Să revenim. Ăsta e motivul pentru care el mai face semnul acela. Eu până acum nu am mai întâlnit un om ca el si să nu vă aud că ma acuzaţi că-l laud sau că-l apăr exagerat. Asta e părerea mea şi sunt sigur că mulţi dintre voi o aveţi. Vorbind despre "blasfemiile" făcute de el, ele nu sunt blasfemii de fapt. Sunt gânduri ale unui "open minded", în ţările dezvoltate întâlneşti din ăştia mai des şi sunt total de acord cu el. Religia Ortodoxă este o religie superstiţioasă în sine.
0 Comments
Actele de cruzime s-au înmulţit în ultima perioadă. Fie că vorbim de gesturile incalificabile desfăşurate între noi, oamenii, fie că vorbim de acele agresiuni aplicate animalelor, asistăm cu toţii la un soi de autodistrugere. Devierea de comportament şi lipsa de respect pentru natură ne conduc către cel mai groaznic deznodământ al omenirii.
Se doreşte trecerea prin Parlament a unei legi (mă refer la amendamentele aferente PL 912) care să reintroducă eutanasia maidanezilor, însă nu ne dorim să fim umani. Fiecare greşim, dar nu ne asumăm acest fapt. Fiecare reacţionează în felul său si fiecare aruncă vina pe cel de lângă el, crezând că astfel va fi achitat de cele săvârşite necorespunzător. Dincolo de disputa dintre autorităţi şi ONG-uri (am menţionat anterior cum este cu fenomenul „aruncăm vina pe cel de lângă”), aş vrea să punctez câteva aspecte importante privind buna gestionare a câinilor fără stăpân. Cred într-o serie de metode eficiente, care dacă vor fi aplicate corespunzător, vor genera efectele mult aşteptate, atât de iubitorii de animale, cât şi de cetăţenii care nu mai vor câini pe stradă. Sincer, nici eu nu îi vreau pe stradă. De aceea, prima soluţie care ar trebui adoptată şi pe care o consider de nelipsit din acest pachet de măsuri este sterilizarea tuturor câinilor cu şi fără stăpân, excepţie făcând cei cu valoare chinologică. Apoi, dacă se poate, ar trebui luată în calcul nereturnarea în teritoriu aacestora. Nu sunt naiv, însă doar în acest fel putem asigura siguranţa populaţiei şi, nu în ultimul rând, a animalelor din jurul nostru. În acelaşi timp, sunt realist şi ştiu că dacă nu se întorc în teritoriu, trebuiesc plasate în adăposturi, iar acest lucru este aproape imposibil. Continui prin a preciza că o evidenţă într-un registru unic la nivel naţional ar permite un control aparte asupra problemei dificile pe care o traversăm în domeniul protecţiei animalelor. Totodată, este necesară dezvoltarea unui sistem solid privind adopţiile naţionale şi internaţionale, respectând normele în vigoare şi oferind o garanţie absolută în ceea ce priveşte posibilele blocaje din adăposturi. Şi dacă am pune accent pe educarea şi informarea corectă a opiniei publice, cred că problema câinilor fără stăpân din România ar fi rezolvată. Prin urmare, susţin toate aceste soluţii şi sunt convins că dacă ar fi impuse corespunzător, în viitor nu vom mai avea nici bucureşteni muşcaţi de comunitari şi nici comunitari maltrataţi, otrăviţi sau călcaţi de maşini. Sunt convins că parlamentarii vor lua decizia potrivită, pentru binele cetăţenilor şi al animalelor. Trebuie să trăim în deplină armonie cu ele. În concluzie, disting patru soluţii esenţiale:
Asta e concluzia la care am ajuns pe pielea mea.
E primul Craciun pe care il sarbatoresc fara o femeie in preajma, si sincer, nici nu se simte in casa ca ar fi craciun:D Femeia e cea care vrea sa fie toata casa impodobita, sa fie dragut, totul aranjat, pregatit, colorat, multa mancare pe masa pentru toata lumea, cu scopul de a se simti bine . Brad, cadouri. Femeia e spiritul Craciunului, si datorita ei aceasta industrie functioneaza. Pe noi barbatii, ne cam doare undeva de cadouri, brad, colinde si emisiunile cu tema craciuneasca, si sa nu uitam de invitati. Din contra, pentru noi Craciunul e o perioada teribila in care trebuie sa alergam dupa cadouri luate din obligatie pentru iubitele si nu in ultimul rand amantele noastre, (ps. cadoul mai scump se da sotiei, merita si ea macar atata atentie), trebuie sa luam masa cu n prieteni pentru ca asa se face, si sa ne ascultam iubitele cum nu suntem alaturi de ele nici macar in aceasta perioada:)) Eu acum sarbatoresc un Craciun tipic masculin, fara cadouri, fara un porc pe masa si tipe agitandu-se, si sincer e mult mai linistit. Unii ar putea zice ca e trist faptul ca nu m-a cuprins spiritul Craciunului, dar ii indemn doar sa se intrebe daca sunt fericiti cu toata agitatia din perioada asta si daca nu cumva o fac doar din cauza femeilor. |
AuthorPasionat de sah, inot si femei inalte. consum timp liber pe blog cand nu am cu cine iesi in oras. ArchivesCategories |